Ce trebuie să știi despre osteoporoză?

Osteoporoza este cea mai frecventă afecțiunea metabolică osoasă, afectând cu precădere femeile aflate în perioada de postmenopauză, ca urmare a deficitului cronic de hormoni estrogeni. Afecțiunea constă într-o demineralizare osoasă importantă, ce predispune la creșterea riscului de fractură. Osteoporoza poate apărea însă și în rândul bărbaților, ca urmare  a deficitului de testosteron.

Factori de risc

S-a demonstrat existența a numeroși factori de risc ce pot conduce la apariția osteoporozei precum: sedentarismul, consumul excesiv de alcool sau tutun, aportul scăzut de calciu în perioada copilăriei/adolescenței, factorii genetici sau unele medicamente (glucocorticoizii, anticonvulsivantele, heparină, inhibitorii de pompă de protoni, chimioterapice etc).

Osteoporoza poate apărea, de asemenea, în contextul unor boli endocrino-metabolice precum hipertiroidismul, hiperparatiroidismul, hiperprolactinemia, diabetul zaharat tip 1 sau sindromul Cushing. În plus, unele boli digestive, însoțite de sindroame de malabsorbție, pot duce la apariția osteoporozei, printr-o absorbție inadecvată a calciului și a vitaminei D.

În majoritatea cazurilor, osteoporoza este silențioasă. În stadiile avansate, aceasta determină apariția durerilor osoase la nivelul coloanei vertebrale, cu deformarea acesteia și scăderea în înălțime. Fracturile de fragilitate apar spontan sau la traumatisme minime, reprezentând o complicație a bolii.

Diagnostic și tratament

Diagnosticul osteoporozei se stabilește în urma rezultatului osteodensitometriei prin absorbtiometrie duală cu raze X (DXA) efectuate la nivelul coloanei vertebrale dorso-lombare și a șoldului. Acestă investigație evaluează densitatea minerală osoasă și monitorizează riscul de fractură sub tratament.

Managementul terapeutic al osteoporozei constă într-un regim alimentar bogat în calciu, vitamina D și proteine. Este recomandată o expunere de minim 15 minute la soarepe zi(pentru sinteza vitaminei D) și exerciții aerobice cu impact redus (înot, ciclism) sau de tip „weight-bearing” (mersul pe jos 20 minute de 3 ori pe săptămână). Tratamentul medicamentos este reprezentat de agenții antifractură, care contribuie la creșterea rezistenței osoase și la scăderea riscului de fractură.

Cum putem evita sau trata osteoporoza?

Fiind o boală osoasă care demineralizează osul, fragilizându-l, osteoporoza deține un record absolut: este cea mai importantă cauză de fracturi la persoanele de peste 50 de ani, fiind vinovată de aproape 80% din totalul lor. Vă puteți imagina ce urmează de aici: durere, spitalizare, intervenții chirurgicale, posibile complicații și o lungă perioadă de recuperare, cheltuieli, etc. Pentru a preveni toate aceste neajunsuri, ne putem pune întrebarea logică: ce putem face pentru a nu ajunge aici?

Alimentația

Asigurarea unui aport de calciu normal este foarte importantă în prevenirea osteoporozei. În lipsa calciului, hormonul paratiroidian va acționa asupra oaselor pentru a menține o concentrație constantă a calciului în sânge, demineralizându-le.

Laptele și produsele lactate sunt o sursă bogată de calciu, dar nu cea mai bună. Fiind bogate în proteine, contribuie la creșterea acidității sângelui, ceea ce forțează calciul sub formă de bicarbonat să iasă din os pentru neutralizarea acidității. Prin colesterolul conținut, contribuie la apariția unor problemelor cardio- și neurovasculare pe termen lung. Pe de altă parte, laptele degresat este destul de greu absorbabil.

O sursă fără risc de calciu o constituie vegetalele, cerealele integrale, semințele de susan, mac, nucile, soia, lintea, legumele cu frunze, tofu.

De evitat ar fi băuturile carbogazoase, produsele bogate în fosfați, precum brânza topită, care cresc riscul demineralizării osoase. Suplimentele de calciu pot fi recomandate când alimentația este săracă.

Expunerea la soare

Sub influența razelor ultraviolete, pielea poate produce provitamina D. Această vitamină este mai departe transformată în vitamina D activă în ficat și rinichi. Rolul ei este de a crește absorbția calciului la nivelul intestinului, de a reduce eliminarea calciului în urină și de a-l fixa în oase. Pentru a asigura necesarul zilnic de vitamina D este suficientă o expunere de 15 minute a pielii feței și mâinilor, de 3-4 ori/săptămâna, în intervalul martie-octombrie. În perioada noiembrie-februarie, aportul din această vitamină va fi asigurat din suplimente vitaminice.

Exercițiul fizic

Exercițiul fizic este o componentă importantă a profilaxiei și tratamentului osteoporozei. Marele adevăr este că, pentru a fi menținut, osul trebuie să fie solicitat. Există numeroase studii care arată că nivelul de încărcare a osului influențează pozitiv creșterea și remodelarea osoasă.

Pentru persoanele care încă nu suferă de osteoporoză, sunt indicate sporturile de impact și exercițiile cu purtare de greutate. Astfel, alergarea, baschetul, tenisul, voleiul, gimnastica aerobică, badmintonul, schiatul sunt foarte indicate. Mai puteți lua în considerare urcatul scărilor, urcatul pe munte, exercițiile cu greutăți.

Eficiența exercițiilor este mai bună atunci când sunt repetate cu regularitate (zilnic!), de durată scurtă și suficient de intense pentru a produce tensiune la nivelul osului.

Pentru pacienții deja afectați de osteoporoză, exercițiile „de impact” sunt contraindicate din cauza creșterii riscului de fractură și tasare. Totuși, exercițiile supravegheate, ușor rezistive, progresive, pot crește densitatea minerală chiar și la pacienții osteoporotici.

Mersul pe jos timp de 45 de minute de trei ori pe săptămână sau 30 de minute zilnic este indicat pentru menținerea densității minerale a membrelor inferioare și bazinului. Deși nu sunt osteogenetice, înotul și ciclismul pot fi indicate pentru menținerea în formă și dezvoltarea forței musculare.