Tiroidita Hashimoto, cunoscută și sub denimurea de tiroidită cronică autoimună, este cea mai frecventă afecțiune tiroidiană, afectând cu precădere sexul feminin. Afecțiunea se asociază cu alte boli autoimune, precum boala Basedow Graves, miastenia gravis, diabetul zaharat tip 1, poliartrită reumatoidă, vitiligo, lupusul eritematos, anemia Biermer, boala Addison, psoriazisul etc.
Mecanismul principal de producere al bolii constă în atacul sistemului imunitar asupra țesutului tiroidian pe care îl percepe ca străin, producându-se astfel anticorpi (antitiroglobulina și antiperoxidază) îndreptați împotriva acestuia. Astfel, se produce o inflamație a tiroidei care va afecta, în timp, producția hormonilor tiroidieni.
Cum se manifestă?
Manifestările clinice ale tiroiditei Hashimoto sunt variate. Inițial, tiroida încercă să compenseze deficitul de hormoni tiroidieni, cauzat de procesul inflamator, prin apariția gușii (creșterea volumului tiroidian). Uneori, procesul autoimun poate determina o scădere a volumului tiroidian, până la atrofia acestuia. În cele mai multe cazuri, gușa poate fi singura manifestare a bolii, funcția tiroidiană fiind păstrată. Cu timpul, sinteza hormonilor tiroidieni se va diminua, validându-se pe plan clinic hipotiroidismul manifestat prin oboseală exagerată, creștere în greutate, piele uscată, intoleranță la frig, constipație, crampe musculare, scăderea capacității de concentrare, depresie și somnolență diurnă. Hipertiroidismul pe fondul tiroiditei Hashimoto este excepțional, iar atunci când apare, acesta are un caracter tranzitor.
Markerii bolii sunt reprezentați de anticorpii antitiroidieni care sunt crescuți, funcția tiroidiană fiind variabilă. Ecografia tiroidiană confirmă modificările specifice procesului autoimun la nivelul glandei tiroide. Majoritatea pacienților care au funcția tiroidiană păstrată sau care au o gușă de mici dimensiuni nu necesită tratament, doar monitorizare la interval de 6 luni. Tratamentul substitutiv cu hormoni tiroidieni este necesar atunci când tiroidita Hashimoto asociază hipotiroidism sau când volumul tiroidian este important.
Care sunt cauzele?
În timp ce cauzele exacte ale tiroiditei Hashimoto nu sunt cunoscute, există mai mulți factori despre care se crede că ar juca un rol important în debutul bolii:
- Factorii genetici. Pacienții diagnosticați cu tiroidită Hashimoto au deseori și alți membri ai familiei cu aceeași afecțiune sau cu alte boli autoimune.
- Întrucât boala apare în medie de 7 ori mai des la femei, hormonii feminini joacă și ei un rol în declanșarea afecțiunii. În plus, unele femei suferă de tulburări tirodiene în primul an de la nașterea unui copil, iar circa 20% dintre acestea ajung să sufere de tiroidită Hashimoto la mai mulți ani după aceea.
- Excesul de iod. Cercetătorii susțin că unele tipuri de medicamente și prea mult iod pătruns în organism (element de care tiroida are nevoie pentru a produce hormoni) pot declanșa bolile tiroidiene în rândul persoanelor cu predispoziție în acest sens.
- Vaccinarea excesivă. Vaccinarea excesivă și asocierea mai multor tipuri de vaccinuri în același timp sau într-un interval scurt reprezintă un factor favorizant important.
Diagnostic
Pentru stabilirea unui diagnostic, medicul specialist endocrinolog trebuie să evalueze simptomele observate de regulă în hipotiroidism, apoi să examineze cu atenție aspectul gâtului și să solicite informații despre istoricul familial al pacientului.
Testele de sânge sunt esențiale pentru diagnosticarea tiroiditei Hashimoto, întrucât ele sunt singurele care pot releva nivelul funcționalității glandei tiroide. În primele faze ale bolii, nivelul hormonilor tiroidieni T3 și T4 poate fi încă în parametri normali.
În cazul hipotiroidismului cronic, acest nivel scade dramatic, în timp ce nivelul hormonului care stimulează activitatea glandei tiroide (secretat de glandă pituitară) crește. Iată de ce hiperactivitatea glandei pituitare este un indiciu prețios pentru stabilirea diagnosticului.
Testele de sânge pot confirma sau infirma tiroidita Hashimoto și hipotiroidismul, însă nu determină și cauza care se ascunde în spatele afecțiunii. Pentru a o determina, medicul asociază istoricul medical al pacientului, screening-ul anticorpilor și starea de funcționare a glandei tiroide.
Tratament
În cazul celor mai mulți pacienți, hipotiroidismul apare pe fondul proceselor inflamatorii provocate de tiroidita Hashimoto. Medicația de substituție a hormonilor tiroidieni poate compensa subproducția hormonală a glandei tiroidei, furnizând organismului echivalentele hormonilor T3 și T4 secretați în mod normal de organism.
Femeile care doresc să conceapă un copil și întâmpină dificultăți în a obține o sarcină din pricina tiroiditei Hashimoto, pot solicita o îngrijire obstetricală atentă și administrarea unui tratament de substituție hormonală prescris de un medic endocrinolog. Înainte de concepție și în timpul sarcinii, nivelul hormonilor tiroidieni trebuie să fie monitorizat și optimizat în mod constant.
Terapiile alternative, cu rol atât în susținerea funcției tiroidiene, cât și în reglarea sistemului imunitar, sunt de asemenea importante în controlul simptomelor tiroiditei Hashimoto. În timpul tratamentului, dieta urmată de pacienți trebuie să conțină cât mai multe alimente bogate în antioxidanți și acizi grași esențiali, în special grăsimi sănătoase Omega-3, care reduc amploarea inflamațiilor din organism.