De multe ori, prima vizită la medicul ginecolog nu este “privită” cu plăcere, indiferent de vârstă. De la gândul neplăcut al examinării fizice, la gândul destul de neplăcut că se vor discuta aspecte intime și până la gândul (în cazul adolescentelor) că s-ar putea ca părinții să afle despre începerea vieții sexuale, femeile sunt “bântuite” de tot felul de probleme în legătură cu ce va fi la un astfel de control ginecologic.
Există mai multe păreri cu privire la momentul în care ar trebui făcută o examinare ginecologică. În mod obișnuit, o femeie trebuie să meargă la primul examen ginecologic imediat după ce și-a început viața sexuală, indiferent la ce vârstă se întâmplă aceasta.
Unii medici susțin că este bine ca un control ginecologic să fie făcut dacă a ajuns la vârsta de 18 ani, dar, ținând cont de scăderea vârstei apariției primei sângerări menstruale (menarha), vârsta acestui prim control a scăzut la 16 ani.
În sfârșit, există medici care recomandă primul examen ginecologic cât mai curând după apariția primelor sângerări menstruale (după menarhă).
Sigur este că o consultație ginecologică trebuie făcută imediat după începerea vieții sexuale sau, indiferent de vârstă, ori de câte ori apar situații precum: lipsa totală a sângerării menstruale, secreții vaginale neplăcute, iritații, mâncărimi, dureri, sângerări menstruale anormale, dereglări ale ciclului menstrual, etc.
Multe femei tinere (și chiar adulte) cred că o consultație medicală ginecologică trebuie făcută numai în cazul în care apare o sarcină sau atunci când apar simptomele unei îmbolnăviri. Această idee este cât se poate de greșită – nu trebuie să mergi la doctor de nevoie, doar în cazul unor probleme, ci preventiv, tocmai pentru a evita problemele.
În cazul primului examen ginecologic, este bine să fii însoțită de mama ta. Nu pentru că ar fi ceva de care trebuie să te apere, ci fiindcă s-ar putea să simți nevoia să ai alături de tine pe cineva apropiat. În plus, mama ta va lua parte la discuție pentru a răspunde la acele întrebări sau a lămuri acele aspecte pe care tu le consideri dificile. Este, oricum, primul tău examen ginecologic și s-ar putea să fii puțin speriată, puțin jenată, de ceea ce urmează, cu toate că nu ai nici un motiv. Fii liniștită. Dacă în timpul consultației ai o stare de disconfort, spune-o. Medicul poate întrerupe sau, la nevoie, chiar contramanda consultația în orice moment, dacă tu nu te simți bine.
În cazul în care medicul este un bărbat și crezi că ar fi neplăcut să fii consultată de un bărbat, poți cere să fii consultată de un medic ginecolog femeie. Important este ca medicul să îți dea o stare de liniște și încredere. Este bine să îți alegi un medic ginecolog pe care să îl păstrezi cât mai mult timp. Asta fiindcă îți va cunoaște antecedentele și evoluția în timp a stării de sănătate și va putea observa foarte ușor și cel mai mic semn de apariție a unei probleme.
Cel mai bun moment pentru examenul ginecologic este cât mai curând după terminarea sângerării menstruale. Sânii și ovarele nu sunt sensibile la palpare și nu există sânge menstrual care să modifice eventualul test Babeș – Papanicolaou sau alte analize făcute pentru diagnosticarea unor infecții sau anomalii. Starea și felul secrețiilor vaginale îi dau medicului foarte multe informații despre starea de sănătate a zonei vaginale. De aceea, este foarte important ca 24 de ore înaintea prezentării la medicul ginecolog să nu faci nici un fel de spălături vaginale, să nu introduci nimic în vagin (gen ovule, creme speciale, tampoane vaginale, etc.) și (dacă este cazul) să te abții de la contactul sexual, fiindcă toate acestea pot altera rezultatele unor eventuale teste, îngreunând astfel stabilirea unui diagnostic precis. Dacă urmezi un tratament care implică folosirea unor substanțe ce trebuie introduse în vagin cel mai bun lucru este să întrebi medicul care este cel mai bun comportament.
Orice examen medical are două părți principale : anamneza și examenul clinic propriu-zis.
Anamnezaeste o discuție amicală între tine și medic, pentru a se aduna primele informații în legătură cu starea ta de sănătate și a obiceiurilor tale.
Este bine să fii pregătită să răspunzi unor întrebări. Cele mai obișnuite întrebări în legătură cu tine și cu “istoria” ta medicală sunt:
- “De ce te-ai prezentat la medic ?”
- “Când ai avut prima sângerare menstruală (menarha) ?”
- “Când ai avut ultima sângerare menstruală ?”
- “Cum este ciclul tău menstrual ?” – regulat, neregulat, abundent, ușor
- “Câte zile durează ciclul menstrual în cazul tău ?”
- “Au existat până acum probleme legate de aparatul genital ?”
- “Care este “istoria” ta medicală ?” – probleme de sănătate trecute sau prezente cum ar fi bolile copilăriei, operații, boli cronice, fracturi, dacă ai fost internată în spital și pentru ce
- “Care este “istoria” medicală a familiei tale ?” – diferite boli pe care rudele tale de sânge le-au avut în trecut sau pe care le au acum
- “Urmezi vreun tratament sau ai urmat vreun tratament până de curând ? Pentru ce ?”
- “Ai cunoștință de vreun medicament care ți-a făcut vreodată rău ?”
- “Ai cunoștință de existența unei alergii la diferite alimente sau medicamente ?”
- “Care este stilul tău de viață în prezent ?” – dacă ești activă sau sedentară, dacă fumezi, dacă obișnuiești să bei băuturi alcoolice, dacă urmezi un regim alimentar
În cazul în care nu ești la “primii pași” în viața sexuală, la aceste întrebări se vor adăuga cele referitoare viața sexuală și sănătatea ta reproductivă :
- “Care este numărul sarcinilor și al nașterilor ? Ai născut normal sau prin cezariană ?”
- “Care este numărul și data avorturilor spontane sau al avorturilor provocate ?”
- “Folosești o metodade contracepție ? Care ? De când ? Cu ce rezultate ?”
- “Ai avut vreodată o infecție cu transmitere sexuală ?”
Tot ceea ce spui medicului este foarte important pentru ca el să își dea seama ce se întâmplă cu sănătatea ta, îl ajută să afle la ce trebuie să acorde o importanță deosebită în timpul controlului care va urma, dacă există o eventuală stare de boală care încă nu are simptome, cum te poate ajuta să iei o hotărâre dacă te interesează o metodă de contracepție, pe scurt, trebuie să-i răspunzi la orice întrebare care poate să-i dea o imagine a stării tale de sănătate – atât fizică cât și psihică.
După anamneză, urmează ceea ce s-ar putea să ți se pară ceva mai puțin plăcut – controlul ginecologic propriu-zis.
De cele mai multe ori, controlul ginecologic propriu-zis durează între cinci și cincisprezece minute. Se începe de sus, de la gât (glanda tiroidă) și se merge în jos spre organele genitale.
În cazul tinerelor virgine, examenul ginecologic se realizează numai în prezența mamei și se efectuează doar examenele ușoare, care nu creează nici un fel de probleme. Acestor fete nu li se va face tușeu vaginal și examinarea cu valve.
Deoarece funcționarea organelor genitale este influențată și de afecțiunile tiroidei, medicul va începe prin a examina tiroida pentru anomalii. Oricum, medicul ginecolog trebuie informat în legătură cu problemele existente la nivelul tiroidei sau ale hipofizei.
Apoi, urmează examenul sânilor. Este o examinare obligatorie în cadrul unui control ginecologic și este cât se poate de importantă. Medicul va căuta orice fel de nodul sau altă urmă care să-i indice o eventuală problemă legată de sănătatea sânilor tăi, cum ar fi zone sensibile la palpare sau zone de țesut îngroșat. În cazul existenței unei probleme, cu cât mai devreme este depistată, cu atât mai sigură este vindecarea.
Și urmează partea care s-ar putea să ți se pară și mai puțin plăcută decât cea de dinainte – este examinarea zonei genitale externe (vulvă) și interne (vagin și col uterin). Mai întâi, medicul observă dacă sunt probleme la nivelul tegumentului (pielii) din zona genitală și verifică zona vaginală pentru a descoperi dacă nu există simptomele unor afecțiuni – scurgeri neobișnuite, zone inflamate, ulcerații, iritații, răni, etc. Dacă în tot acest timp simți vreun fel de durere trebuie să-i spui imediat medicului. După această inspecție superficială, se trece la examinarea amănunțită a vaginului și a colului uterin.
Se pot efectua și alte investigații care ajută medicul la precizarea diagnosticului său la depistarea altor afecțiuni. În funcție de bolile pe care le-ai avut și de cum te simți în acel moment, medicul poate hotărî să îți facă analize suplimentare, cum ar fi testul de sarcină, analize pentru bolile cu transmitere sexuală și infecții vaginale sau, în cazul în care condițiile o permit, se poate face o ecografie pelvină (o ecografie a zonei bazinului) sau o mamografie.
Un examen (control) ginecologic trebuie să se repete o dată pe an sau, în cazul în care ai viața sexuală foarte activă și mai ai și “scăpări” în ceea ce privește protecția, să se repete o dată la șase luni. Uneori, în cazuri speciale, dacă medicul consideră necesar, se poate ca vizitele să fie și mai dese.