Când vorbim despre afecțiunile sânului, de multe ori ne gândim automat la cancerul de sân. Trebuie să știm, însă, că sănătatea sânului poate fi afectată și de alte boli, și că, așa cum avem grijă de organele genitale, de rinichi, de inimă sau de ficat, la fel trebuie să avem grijă și de sâni.
Structura sânului femeii este remarcabilă şi complexă. În cea mai mare parte, sânul unei femei este format din ţesut gras şi cel conjunctiv. Aceste ţesuturi alcătuiesc o reţea de vase de sânge şi de glande producătoare de lapte, numite lobuli. În structura sânului mai sunt prezenți ganglioni limfatici, dar și vase de sânge și vase limfatice. În structura sânului nu se găsesc mușchi; aceștia sunt plasați sub sân, acoperind coastele.
Principalele afecțiuni ale sânului sunt tumorile (care sunt benigne în aproximativ 80% din cazuri), dar există și altele, cum ar fi cele inflamatorii, care pot evolua spre abces. Descoperirea acestor afecțiuni necesită întotdeauna consultație medicală.
Haideți să vedem care sunt afecțiunile sânului ce pot apărea în cursul vieții unei femei și ce simptome prezintă:
Chistul sânului
Un chist este o cavitate plină cu lichid, ce apare cel mai frecvent în preajma menopauzei și poate fi depistat prin simpla palpare. Este mai mult sau mai puțin voluminos și dureros, iar volumul său variază în funcție de ciclul menstrual. Uneori, pot apărea chisturi multiple. Ecografia mamară permite confirmarea existenței chistului, iar prin puncție se realizează evacuarea lichidului și analiza lui, pentru a se confirma caracterul benign tumorii. Este bine de știut că un chist golit complet nu recidivează.
Adenofibromul (sau fibroadenomul)
Este cea mai frecventă tumoră benignă de sân. Se întâlnește la femeia tanară, între 20 și 30 de ani, în peste jumătate din cazuri. Ea se dezvoltă din țesutul glandular și conjunctiv și se manifestă printr-un nodul de dimensiuni variabile, unic, regulat, bine delimitat, elastic și mobil sub piele. Pe lângă examenul clinic, mamografia, ecografia și citopuncția permit stabilirea diagnosticului. În majoritatea cazurilor, tratamentul constă în ablația chirurgicală a adenofibromului, sub anestezie locală, dacă nodulul este superficial, sau sub anestezie generală. Uneori, la femeia tânără cu un nodul mic și care nu deranjează, nu se face nici un tratament; în acest caz, este suficient controlul clinic și ecografic regulat.
Abcesul sânului
Abcesul de sân corespunde unei cavitați pline cu puroi. El se manifestă printr-o tumefacție dureroasă, roșie și fierbinte, asociată cu febră ridicată. Această afecțiune poate să apară după un traumatism sau poate constitui localizarea secundară a unui focar infecțios, dar cel mai frecvent apare în perioada de alăptare. În acest caz, abcesul apare în general după o inflamație a sânului (mastită) care produce obstrucția unui canal galactofor. Tratamentul constă în evacuarea puroiului (drenaj chirurgical), efectuată printr-o mică incizie în zona afectată.
Secreția mamelonară
Se poate manifesta secreția de lapte (galactoree) sau secreția unui alt lichid. În primul caz, secreția apare la ambii sâni, spontan sau după exprimarea manuală a mamelonului. Ea se datorează creșterii secreției unui hormon, prolactina, eliberat de glanda hipofiză, o glandă situată la baza creierului. O galactoree normală poate persista o perioadă lungă după terminarea alăptării. Secreția lactată poate să mai apară și după administrarea unor medicamente sau poate fi manifestarea unei boli (de exemplu, o tumoră benignă de hipofiză).
Apariția unei alte secreții decât cea lactată se poate datora unei afecțiuni localizate la un canal galactofor (care conduce laptele spre mamelon).
În funcție de aspectul secreției, pot fi implicate mai multe boli: o secreție seroasă poate indica o leziune a unui canal; o secreție sanguinolentă poate semnala o tumoră benignă (papilom intracanalicular) sau malignă (cancer intragalactoforic). În 90% din cazuri, secreția mamelonară reprezintă o afecțiune benignă.
Cancerul de sân
Cel mai frecvent simptom al cancerului de sân este apariția unui nodul – o masă nedureroasă, solidă, care are margini neregulate este mai probabil să fie canceroasă. Însă, în cazurile de cancer mamar, nodulul poate fi și mole, nedureros sau rotunjit. Din acest motiv, este important să mergi la medicul ginecolog pentru un examen clinic al sânilor atunci când constați orice tip de manifestare anormală la nivelul acestora.
Alte simptome ale cancerului de sân:
- Umflarea parțială sau a întregului sân – chiar dacă nu se simte niciun nodul distinct
- Iritarea pielii sau a zonei din jurul sânilor
- Durere la nivelul sânilor sau mameloanelor
- Retragerea mameloanelor
- Roșeață, cruste, striații sau îngroșare la nivelul mameloanelor sau a pielii de pe sân
- Scurgeri mamelonare – altele decât laptele matern
Cancerul de sân este uneori descoperit după apariția simptomelor, când boala este deja în stadii avansate. Cum multe persoane cu cancer de sân incipient nu manifestă vreun simptom, este deosebit de important să-ți faci testele de screening recomandate înainte de apariția oricărui simptom.
Sfaturi
- Toate femeile cu vârsta peste 20 de ani ar trebui să își auto-examineze sânii. Aceasta se face la o săptămână după menstruație.
- Fiecare femeie cu vîrsta cuprinsă între 20 și 40 de ani ar trebui să aibă sânii examinați de către medic o dată la 3 ani. Apoi, o dată pe an, după vârsta de 40 de ani.
- După vârsta de 40 de ani, femeile trebuie să facă o mamografie în fiecare an. Înainte de această vârstă, testul este irelevant din cauza densitații țesutului sânului.