
Aproximativ 10-15% din femei, în special cele tinere, suferă de endometrioză, procentul ajungând până la 30-50% în cazul femeilor cu infertilitate idiopatică, însă aceasta este încă o boală necunoscută în rândul femeilor și care produce confuzii chiar printre medicii specialiști. Endometrioza rămâne o boală misterioasă, în ciuda progreselor pe care le-a înregistrat știința în ultimele decenii.
Endometrul este mucoasa care căptușește interiorul uterului. Acesta suferă modificări, se mărește și se îngroașă pe durata ciclului menstrual și, în absența unei sarcini, este eliminat prin menstruație. Endometrioza este o afecțiune ginecologică caracterizată prin prezența de țesut endometrial funcțional în afara cavității uterine. Țesutul ectopic este localizat de obicei la nivelul ovarelor, trompelor uterine, în spatele uterului și pe ligamentele care susțin uterul. Mai puțin frecvent, poate apărea pe suprafața externă a intestinului subțire sau gros, a ureterelor (tuburi care unesc rinichii de vezica urinară), a vezicii urinare și a vaginului.
În timpul menstruaţiei, celulele endometriale sunt eliminate, dar mucoasa din afara uterului nu are nicio modalitate de a fi eliminată. Această mucoasă implantată ectopic continuă să se dezvolte cu fiecare ciclu menstrual al femeii determinând apariția unei inflamații locale cu formarea unui țesut cicatricial sau apariția de formațiuni chistice. Aceste implanturi sau leziuni se dezvoltă anormal, provocând durere şi disconfort. Conform specialiştilor, această boală afectează cu precădere femei cu vârste între 25-40 ani. Nu reprezintă numai una din cauzele principale ale infertilității la femei, ci și a durerilor pelviene cronice şi a intervenţiilor chirurgicale ginecologice.
Care sunt simptomele endometriozei?
Endometrioza este o afecțiune cronică. Nu toate femeile care suferă de endometrioză prezintă simptome asociate maladiei, altele le pot experimenta la intensitate redusă, dar un număr destul de mare se confruntă cu simptome severe și chiar cu infertilitate.
Simptomele endometriozei se diminuează în timpul sarcinii, dacă aceasta nu este asociată cu infertilitate și dispar aproape complet odată cu instalarea menopauzei.
Printre cele mai frecvente semne se numără:
- dureri pelviene cronice sau intermitente;
- dismenoree (menstruaţie dureroasă);
- infertilitate;
- durere în timpul raporturilor sexuale;
- scaune dureroase;
- oboseală;
- sângerări abundente sau neregulate;
- durere în timpul ovulaţiei;
- probleme gastro-intestinale (constipaţie, diaree, balonare);
- urinări dureroase;
- dureri de spate.
Diagnosticul și tratamentul endometriozei
Diagnosticarea endometriozei se face mult mai dificil decât în cazul altor afecțiuni. Fiind o boală prea puțin cunoscută în raport cu incidența ei, endometrioza este diagnosticată mult mai dificil decât alte boli ginecologice. Deoarece, de cele mai multe ori, este greu de depistat în urma unui control ginecologic de rutină, investigarea se va face prin ecografia uterului și a ovarelor.
Nu există un tratament definitiv pentru endometrioză, dar există tratament menit să ajute femeile să îşi gestioneze şi amelioreze simptomele asociate acestei afecțiuni.
Medicamente pentru durere: Unele medicamente care se pot elibera fără prescripție medicală pot uşura disconfortul femeilor care suferă de endometrioză. Medicamentele care necesită prescripție medicală pot fi necesare dacă durerea nu se ameliorează.
Terapie cu hormoni: Preparatele hormonale sunt administrate pentru a încerca oprirea ciclurilor menstruale pentru o perioadă, în aşa fel încât implanturile sau leziunile să se atrofieze și astfel simptomatologia asociata să se reducă. Aceste medicamente pot include contraceptive orale, pilule cu progesteron, analogi GnRH sau modulatori selectivi ai receptorilor de progesteron. Majoritatea acestor terapii pot fi administrate doar pentru o perioadă limitată de timp, iar efectele secundare pot deveni uneori destul de supărătoare. Terapiile cu hormoni sunt folosite pentru a îndepărta simptomele şi sunt eficiente mai ales după efectuarea unui tratament chirurgical.
Chirurgie: Chirurgia conservatoare este folosită în diagnosticarea, eliminarea formațiunilor chistice sau a implanturilor endometriozice, reducerea durerii şi creșterea șanselor de a obține o sarcină. Chirurgia conservatoare se face de obicei printr-o laparoscopie sau laparotomie. În unele cazuri, o intervenţie chirurgicală mai radicală, cum ar fi o histerectomie, este recomandată în tratarea endometriozei.
Endometrioza este a doua cea mai frecventă cauză a infertilității feminine.
Statisticile arată că peste 30% din femeile cu această afecțiune suferă, totodată, și de infertilitate. Totuși, infertilitatea nu este un verdict final pentru mare parte din ele, astfel că, în urma unui tratament adecvat, femeile își pot recăpăta fertilitatea. Probabilitatea de sarcină pentru femeile diagnosticate cu endometrioză, după un tratament cu contraceptive, apare în funcție de gradul de afectare a aparatului reproductiv.
Investighează de la primele simptome și cere părerea specialiștilor pentru a sta departe de neplăcerile cauzate de o astfel de afecțiune.