Ce înseamnă diabetul zaharat în sarcină?
Diabetul zaharat gestațional (de sarcină) este o
afecțiune medicală caracterizată prin intoleranță la glucoză și creșterea
severă a valorilor glicemiei, care apare în general în trimestrul al doilea sau
al treilea de sarcină. Deoarece în timpul sarcinii se secretă hormoni și de
către placentă, organismul matern se modifică astfel încât acțiunea insulinei
(hormonul care se ocupă de controlul glicemiei) este oarecum blocată, fenomen
care se numește insulinorezistență. Astfel, nevoile de insulină cresc foarte mult,
fapt dovedit de creșterea necontrolată a valorilor glicemiei.
Atenție: dacă apare în primul
trimestru de sarcină, mai probabil este vorba despre un diabet zaharat
nediagnosticat, de dinainte de sarcină.
- Glicemia reprezintă
concentrația de glucoză în sânge. - Se va efectua TTGO = testul de toleranță orală la glucoză,
între săptămânile 24 și 28 de sarcină, cu administrare de 75 g de glucoză
dizolvată în apă, dimineața, pe nemâncate (adică la minimum 8 ore după ultima
masă). Viitoarei mame i se vor recolta trei probe de sânge: una înaintea
administrării de glucoză, apoi la un interval de 1 oră de la administrare și
apoi la 2 ore.
Pentru a stabili diagnosticul de diabet gestațional, avem nevoie de cel
puțin una din următoarele valori ale glicemiei:
- a jeune (dimineața, pe
nemâncate): ≥ 92 mg/dl (5.1 mmol/l) - la 1 oră: ≥180 mg/dl
(10,0 mmol/l) - la 2 ore: ≥153 mg/dl
(8,5 mmol/l)
Hiperglicemia în sarcină poate avea consecințe
nefavorabile asupra fătului și nou-născutului, de aceea este important să
cunoaștem această boală și să discutăm cu medicul obstetrician despre cum putem
să protejăm sarcina.
Paciente
la risc pentru a dezvolta diabet zaharat în sarcină:
- vârsta înaintată a mamei;
- obezitatea morbidă
maternă; - prezența
diabetului zaharat în familie; - o altă sarcină cu
diabet zaharat sau nou-născut cu greutate mare la naștere; - paciente diagnosticate anterior cu sindromul ovarelor
micropolichistice.
Medicul obstetrician va stabili diagnosticul de diabet
zaharat gestațional spre finalul trimestrului al doilea, prin analize specifice
(TTGO) sau chiar mai repede dacă există factori de risc. Factorii de risc vor
fi evaluați cu ocazia primului consult prenatal.
Efectele asupra fătului și nou-născutului
Deoarece mama și fătul sunt în legătură directă pe tot parcursul
sarcinii, expunerea fătului la valori crescute ale glicemiei materne pe
parcursul sarcinii va determina creșterea valorilor glicemiei fetale. De aici,
rezultă consecințe asupra fătului, cum ar fi: accelerarea creșterii fetale cu
un făt mare la termen și tulburări de reglare a glicemiei, care se pot menține
și în viața adultă, cu apariția obezității și a diabetului zaharat.
Efectele asupra mamei
Dacă diabetul de sarcină nu este supravegheat și tratat
cu atenție, mama va avea dificulțăți ce rezultă din nașterea unui făt mare
(peste 4000 gr) pe cale vaginală. Astfel, nașterea se poate asocia cu traumatisme
obstetricale materne, cum ar fi expulzie dificilă a fătului cu rupturi ale
perineului. Multe din nașteri se finalizează prin operație cezariană tocmai din
cauza acestor dificultăți generate de greutatea fetală.
De asemenea, sarcina cu hiperglicemie netratată se
asociază în proporție crescută cu hipertensiune gestațională (valori crescute
ale tensiunii arteriale).
Cum supraveghem sarcina cu diabet gestațional?
Sarcina complicată cu diabet gestațional reprezintă o
sarcină cu risc crescut, motiv pentru care necesită atenție suplimentară și o
echipă complexă care include medicul obstetrician și medicul diabetolog.
După diagnostic, medicul diabetolog va recomanda pentru
început o dietă corespunzătoare și modificarea stilului de viață. Ulterior, se
poate recomanda tratamentul medicamentos, cu insulină.
Dieta gravidei cu diabet gestațional își propune:
- asigurarea necesarului
caloric în sarcină; - controlul valorii
glicemiei; - creșterea sănătoasă în
greutate pe parcursul sarcinii.
Pe parcursul sarcinii, pacientele cu diabet gestațional
necesită evaluare la interval de două săptămâni pentru:
- monitorizarea
ecografică a creșterii fetale; - măsurarea lichidului amniotic;
- evaluarea glicemiei;
- măsurarea tensiunii
arteriale.
Nașterea, în cazul acestor paciente, depinde de evoluția
sarcinii și apariția complicațiilor.
Ce se întâmplă după sarcină?
Diagnosticul de diabet zaharat gestațional se menține
doar pe durata sarcinii, dar riscul de a dezvolta diabet zaharat chiar și după
naștere este mai crescut decât în cazul altor paciente cu sarcină normală. De
aceea, mamele diagnosticate cu diabet gestațional vor fi investigate după
încheierea perioadei de lăuzie (la 6-12 săptămâni după naștere), printr-un
consult la medicul diabetolog pentru a putea identifica un eventual diabet
zaharat tip 2, mai rar tip 1. Totodată, riscul de a avea o altă sarcină cu
diabet zaharat rămâne crescut chiar dacă valorile glicemiei revin la normal
după naștere. De aceea, pacientele cu un diagnostic de diabet zaharat
gestațional în trecut au nevoie să se testeze pentru diabet zaharat cel puțin o
dată la 3 ani, pe tot parcursul vieții.
De reținut!
- Diabetul zaharat gestațional este o boală ce apare în timpul sarcinii, dar
care poate fi ținută sub control dacă este diagnosticată și tratată
corespunzător; - Există posibile complicații atât pentru mamă cât și pentru făt, dar acestea
nu trebuie să stea în calea unei nașteri cu final fericit, dacă ne luăm măsuri
de precauție din timp. - Pentru o sarcină și o naștere în condiții de siguranță, este nevoie de prezentare
la medic și de o colaborare armonioasă între acesta și viitoarea mămică.
Autor: Șef lucrări dr. Daria Maria Pop, medic primar obstetrică-ginecologie
BIBLIOGRAFIE:
- Ghid medical
pentru îngrijirea pacienților cu diabet zaharat http://old.ms.ro/documente/Ghid%20DIABET%20ZAHARAT_1185_2396.pdf - Anca Maria Panaitescu, Peltecu Gh. “Afecțiuni
medicale în sarcină”. Editura Academiei, București, 2017 - Royal College of Obstetricians and
Gynaecologists. Diagnosis and Treatment of Gestational Diabetes